Ce este sonoelastografia

Sonoelastografia - metoda noninvaziva si neiradianta de evaluare a elasticitatii diverselor  tesuturi- reprezinta o complementara a ecografiei clasice si ofera informatii suplimentare despre structura ariilor examinate: caracterizeaza  obiectiv modificari difuze de structura ale unui tesut sau aduce date despre strucura unei leziuni focale depistate la examenul standard.

Sonoelastografia presupune “palparea virtuala” a unei zone suspecte, identificata initial prin intermediul ecografiei obisnuite.

Cum se procedeaza

Sonoelastografia se executa in timpul ecogafiei, in cazul depistarii unei zone suspecte ori avand conditia clinico-biochimica ce impune utilizarea sa.

Prin activarea modulului “elasto” al ecografului, prin sonda mentinuta fix se trimite un fascicul repetitiv asupra zonei suspecte. Aparatul calculeaza viteaza de propagarea a fasciculului in regiunea de investigat; cu cat viteza este mai mare, cu atat regiunea este mai dura.

Ce arata aparatul

Inregistrarea se face pentru o zona prestabilita sau in puncte izolate.

Daca se investigheaza o arie data, se obtine o imagine alb negru sau color. Pentru interpretare, se  aplica diverse conventii (ex: rosu pentru dur, galben pentru moale) si se compara apoi imaginea standard cu cea elastografica.

Cand se investigheaza un punct dat, se obtine o viteza de propagare a fasciculului prin tesut – viteza de forfecare – care se compara cu anumite viteze standard. Procedeul este extreme de important pentru aprecierea duritatii hepatice in hepatitele cronice.

Interpretarea sonoelastografiei

Principiul de baza in interpretarea sonoelastografiei este diferenta de duritate intre tumorile maligne si cele benigne, intre ficatul normal si cel indurat prin grade diferite de fibroza.

Tumorile canceroase sunt mai dure, mai greu de comprimat si mai putin elastice fata de cele beningne.

Daca o leziune suspecta apare ca “soft” din punct de vedere elastografic, se poate temporiza  punctia, avand un argument in plus pentru a sustine benignitate leziunii.

Daca leziunea are aspect “dur”, este suspecta. Daca si tesutul din jurul leziunii este “dur”, gradul de suspiciune creste (din punct de vedere elastografic leziunea apare mai mare fata de ecografia conventionala).

Cand se foloseste

Corelarea intre aspectele elastografice ale diverselor afectiuni si realitatea anatomopatologica este inca in studiu. Elastografia nu poate inlocui examenul anatomopatologic, dar poate evita punctiile inutile.

Exista diverse moduri de standardizare a metodei, pentru a realiza un grad tot mai mare de precizie.

Exemplu:

• Compararea duritatii zonei investigate cu structurile adiacente si obtinerea unui indice (numit Ueno, dupa numele profesorului japonez ce a promovat metoda), cu valori normale sau patologice bine cunoscute.
• Alegerea de 5 imagini consecutive cu factor de calitate egal, (constanta calculata de aparat), peste 50 – numai aceste imagini sunt interpretate

De retinut: Metoda trebuie utilizata corect, putand avea rezultate fals negative sau fals pozitive, si trebuie aplicata in context clinic, fiind parte a mecanismului complex de realizare a unui diagnostic complet.

Unde se face sonoelastografie

Aparatul ce dispune de modulele de elastografie pentru abdomen si parti moi (ex. san, tiroida), este varful de lance al firmei Siemens, S2000.

Corelarea intre datele elastografice hepatice (tehnica ARFI) si datele generate de Fibrotest este inca in studiu la nivel mondial.

Delta Hospital este parte din echipa de studiu mondial privind tehnica ARFI, si exista deja un studiu privind corelatia intre statohepatita obezului  si valorile vitezelor de forfecare.