Ce este ecografia de contrast?

Ecografia cu substanta de contrast (CEUS – contrast enhanced ultrasound) ofera vizualizare mai buna a structurilor anatomice comparative cu imaginea ecografica clasica.

Necesitatea unui contrast în ecografie a aparut ca urmare a dificultatii in a distinge cu acuratete diferentele dintre tesuturi, ca urmare a comportamentului similar al acestora atunci cand sunt supuse actiunii ultrasunetelor.

Substanta de contrast se injecteaza intravenos, pune in evidenta arterele si venele si realizeaza, astfel, o harta a vaselor mari si mici din structura tesuturilor normale si patologice.

Agentii de contrast ecografici se comporta ca trasori vasculari care permit depasirea limitelor imagistice ale metodelor conventionale si ale studiului vascularizatiei in Doppler color si Power Doppler.

Trasorii permit evidentierea microvascularizatiei parenchimatoase si circulatia in vasele mari, in functie de indicatiile clinice. Astfel se descriu si se studiaza modelele de comportament vascular in diverse faze vasculare, similar cu studiile efectuate la tomografie computerizata cu substanta de contrast, sau RMN cu substanta de contrast.

Metodele nu sunt echivalente insa, deoarece agentii de contrast ecografici au o farmacocinetica diferita si sunt blocati in spatiul intravascular, spre deosebire de majoritatea agentilor de contrast CT si RMN in utilizare, care pot trece din patul vascular in spatiul extracelular.

Ce aduce nou ecografia cu substanta de contrast:

• Natura solutiei injectate intravenos este unica in cadrul metodelor imagistice, fiind compusa din microbule de gaz stabilizate de un film de fosfolipide. Dimensiunile micromoleculelor variaza intre 1-10 µm, fiind prea mari pentru a parasi vasele de sange, dar suficient de mici pentru a se insera in cele mai mici vase din organism si a le evidentia. Aceste microglobule rezoneaza sub actiunea fasciculului de ultrasunete, generand o serie de semnale care, compuse, formeaza un semnal final convertit in spot luminos, extrem de clar.
• Un soft special pentru aparatul ecografic, care nu poate fi instalat decat pe aparate performante – rolul programului este sa seteze unitatea astfel incat sa fie capabila sa receptioneze semnalul extrem de slab generat de microbulele de gaz si sa atenueze semnalul provenit de la structurile din vecinatatea vaselor. Se realizeaza astfel o harta imagistica a regiunii anatomice investigate, bazata exclusiv pe semnalul provenit din vase.
  Avantajele ecografiei cu substanta de contrast:
• Substanta de contrast, inerta chimic si neparasind patul vascular, nu este alergena, putand fi administra la pacienti ce nu pot fi explorati cu substantele de contrast iodate folosite in CT/ RMN.
• Substanta este un gaz care se elimina pulmonar, deci nu forteaza rinichii si poate fi administrate pacientilor cu insuficienta renala,  pentru care substantele de contrast clasice sunt contraindicate.
• Fata de produsele utilizate pentru invesigatiile radiologice clasice cu substanta de contrast – histerosalpingografie, urografie, fistulografie, etc. -  reactiile severe de hipersensibilitate sunt mult reduse si sunt comparabile cu cele ale agentilor de contrast RMN. De altfel, au fost raportate doar 0,001 % de reactii alergice severe in utilizarile abdominale.
• Nu elimina utilizarea altor metode imagistice.

Utilizari ale ecografiei cu substanta de contrast

Principalele aplicatiile actuale privesc sfera hepatica:

• caracterizarea unui nodul evidentiat la examenul standard: pentru nodulii ce pot fi optim vizualizati ecografic, metoda este competitiva cu examenul IRM, fiind inclusa in ghidurile internationale. Atunci cand comportamentul leziunii este tipic in CEUS, nici o alta investigatie nu mai este necesara.
• screening-ul ficatului oncologic, pentru depistarea metastazelor
• caracterizarea ficatului cirotic, cand exista suspiciunea unui hepatocarcinom
  Exista insa numeroase alte aplicatii:
• cardiologie: evidentierea comunicarilor intercavitare (aplicatia initiala a metodei)
• ecografie vasculara: masurarea exacta a stenozelor, pentru caracterizarea placii tromobotice instabile, pentru urmarirea  postoperatorie
• traumatologie:   evidentierea rupturilor de organ
• pediatrie: in conditiile in care utilizarea de peste 10 ani in Suedia, pentru populatia infantila,  nu a evidentiat nici o reactie adversa.

Limitari

Patologiile ce nu pot fi investigate cu ecografia de contrast sunt aceleasi ca si in cazul  ecografiei standard: patologia formatiunilor pulmonare fara contact cu suprafata plamanului, mediastinului, ficatul dens, generator de atenuare posterioara, morfologia cailor excretorii renale, realizarea de imagini panoramice preoperatorii, etc.

Substanta de contrast ecografica nu se utilizeaza in sarcina si in pediatrie, desi nu s-a demonstrat nici o reactie alergica.

Ca urmare a studiilor desfasurate in multiple centre universitare, a observatiilor si comunicarilor realizate de specialisti din toata lumea medicala, CEUS a devenit parte integranta a ecografiei curente, un “must have”, o metoda ce salveaza vieti si scuteste timp si bani.